Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Romania
Sunt un om normal, îmi place să cred. De dorul jurnalului meu cu coperți verzi din piele și foi galbene, neliniate, m-am apucat sa scriu aici. Sper să vă placă. Si dacă nu vă place, eu tot o să scriu. O să scriu pentru mine și pentru sufletul meu...

cum preferati sa va vopsiti peretii in living?

duminică, 29 mai 2011

Jobul săptămânii: Arhitect, artist tehnic

Cunoştinţe de geometrie, fizică, trigonometrie, istorie şi geografie sunt necesare unei persoane care îşi doreşte să lucreze ca arhitect. Totuşi, fără cultură generală, desen intens şi preocuparea permanentă pentru învăţare, un arhitect nu poate deveni profesionist.

Arhitect este absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, se arată în Legea 172/2010. În ţară, avem facultăţi de arhitectură în centrele mari universitare, respectiv Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara sau Arad.


Arhitecta Otilia Pirlea consideră că profesia de arhitect este în strânsă legătură cu arta. „Orice tânăr cu pasiune pentru artă, cu talent la desen, cu imaginaţie, dar şi cu putere de muncă şi seriozitate poate deveni arhitect", susţine Pirlea.

Arhitectul trebuie să aibă multiple cunoştinţe din multe domenii conexe pentru a se putea diferenţia de cei mediocri. Pe lângă vederea în spaţiu şi geometrie, arhitectul trebuie să posede o cultură generală solidă. „Este important ca un tânăr care vrea să devină arhitect să studieze foarte mult, atât materiile tehnice precum fizica, trigonometria, geometria, cât şi materiile umaniste, respectiv istoria, geografia, psihologia sau literatura", spune Otilia Pirlea. „Esenţial este şi studiul desenului şi al altor forme de reprezentare artistică: pictura, fotografia etc. Cultura generală, desenul intens, preocuparea permanentă pentru învăţarea a tot ceea ce este nou în materie de artă şi mai ales seriozitatea sunt elemente «sine qua non» pentru a deveni un bun arhitect", completează Pirlea.

Îndatoriri

Activitatea în domeniul arhitecturii, conform Legii 184/2001, constă în proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de constructii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, amenajări şi decoraţiuni interioare. De asemenea, practica arhitecturii este văzută ca un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, cât şi prin coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti.

Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, fie în sectorul public, având, după caz, statutul de funcţionar public sau cadru didactic în învăţământul de stat. În general, arhitecţii îşi deschid birouri individuale, angajând la rândul lor o echipă care să-l sprijine în activitate.

Pe partea de remuneraţie, venitul lunar mediu al unui absolvent de arhitectură din ultimii cinci ani este de 1.877 lei, potrivit un studiu realizat de DOCIS.

Oportunităţi multiple

Plusurile profesiei de arhitect sunt legate de faptul că-ţi poate oferi în permanenţă noi oportunităţi sau viziuni. Otiliea Pirlea subliniază că sunt multiple activităţi care pot deriva la un moment dat din arhitectură: peisagistica, amenajările interioare, urbanismul, scenografia, grafica, designul etc. „Marele avantaj este că poţi face această meserie ca un hobby. Este mereu nouă şi nu te poţi plictisi de ea", mărturiseşte Pirlea.

Pe de altă parte, când vorbim de dezavantaje, acestea sunt legate de sistemul birocratic şi cel legislativ. „În activitatea ta, te poţi lovi de avizarea proiectelor, pentru că oricât de bune ar putea fi, se pot opri pe traseu din cauza unor funcţionari sau a unor hârtii. Mai este şi dezavantajul pieţei prin care lucrările tale depind de piaţa imobiliară", adaugă arhitecta, care susţine că un bun arhitect trebuie să fie şi un bun manager, un bun negociator şi un bun psiholog.

OBLIGAŢII

Relaţiile dintre arhitect şi clienţii săi se bazează pe onestitate, cinste, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate.

Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia să informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implică.

Arhitectul nu poate oferi consultanţă în situaţii în care are el însuşi interese personale.

În scopul evitării conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnătură nu va putea presta, pentru acelaşi client, simultan cu misiunea de proiectare sau consulting şi servicii de execuţie şi de comerţ cu materiale de construcţii.

Arhitectul are dreptul şi obligaţia de a urmări executarea întocmai a lucrărilor proiectate.

Arhitectul are obligaţia să păstreze şi să arhiveze originalele documentaţiilor elaborate şi să predea clientului copii după acestea, conform contractului.


Sursa: Codul deontologic al profesiei de arhitect, 2007

LINK-URI UTILE

Facultatea de Arhitectură, Bucureşti - www.uauim.ro
Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Cluj-Napoca - www.fau.utcluj.ro
Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino", Iaşi - www.tuiasi.ro
Facultatea de Arhitectură, Timişoara - www.arh.upt.ro
Facultatea de Arhitectură şi Construcţii, Oradea - www.arhiconoradea.ro

Ordinul Arhitecţilor din România - www.oar.org.ro

sursa: http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/piata-muncii/jobul-saptamanii-arhitect-artist-tehnic-226070.html

2 comentarii:

KinR spunea...

Am intrat pe pagina ta cautand pe net un arhitect. (Folosesc aIIa singular pentru reciprocitate, altfel n-as indrazni). Sper ca propriul blog sa-ti trimita un e-mail de avertizare cum ca am trecut pe aici. Chiar am URGENT nevoie de un arhitect pentru partea de frumos dar si pentru cele necesare avizelor de riguare in vederea renovarii si modernizarii unei case. Astept un raspuns (URGENT) pe e-mail.

Octavian Ungureanu spunea...

Ca principiu nu prea are nici un birocrat multe de comentat in cazul unui proiect care respecta certificatul de urbanism. Singurii care mi se pare ca intervin grosier sunt cei de la Ministerul Culturii.

Viziunea arhitectului-artist mi s-a parut mereu nepotrivita, semanand mult cu cea a pictorului, a poetului si a muzicianului. Singura ocupatie asemanatoare este design-ul, la aceasta ajungandu-se in sens invers, dinspre produsul util inspre calitatea estetica, nu invers, aproape la fel ca la creatorii de moda, incaltaminte, sau ceasornicari. Le C a ucenicit in ceasornicarie si absolut nici o calitate estetica a unui ceas nu poate fi egalata de nevoia ca acesta nu numai sa functioneze, dar si sa fie precis.

flux-reflux

Clicky Web Analytics